Timişul a avut un peisaj politic atipic în ultimii 20 de ani. Timişoara, bastion ţărănist prin tradiţie, a bătut palma cu social-democraţii, printr-o alianţă la nivel local. Liderii de partid, indiferent de culoarea politică, au strâns în jurul lor grupuri de influenţă, apropiate atât prin interesele comune, cât şi prin grade de rudenie, în anumite cazuri. Iată o radiografie a "clanurilor" care fac politica şi învârt banul public în oraşul de pe Bega.
PSD, "CLANUL GUGULANILOR"
Sub acest nume, dat celor care provin dintr-o parte a Caraşului, s-a consacrat nucleul dur din PSD Timiş, în frunte cu preşedintele organizaţiei judeţene, senatorul Ilie Sârbu. Anul 1976 îl prinde profesor la Seminarul Teologic din Caransebeş, ca în 1978 să ajungă director al acestei instituţii. Ilie Sârbu a devenit membru al PSD (atunci PDSR) în 1993, cariera sa politică fiind una cât se poate de complexă. A ocupat o vastă gamă de funcţii, atât în partid, cât şi în stat, de la ministru al Agriculturii la şef la Senatului României. În Timiş este cunoscut pentru prietenia cu latifundiarul Nicolae Mann, dar şi pentru achiziţionarea directă sau prin mandatari a unor suprafeţe mari de teren în comune strategice pentru economia judeţului. Sârbu a mai fost acţionar şi la discoteca Discoland, împreună cu defunctul Octavian Sfăt, soţul vedetei Playboz Brigitte Sfăt, care l-a acuzat indirect pe Sârbu că a lăsat-o fără partea ei din respectiva afacere. Fiica senatorului Ilie Sârbu, Daciana, a avut o ascensiune rapidă în lumea politică, ajungând de două ori europarlamentar şi ulterior soţia unui alt PSD-ist din noua generaţie, Victor Ponta. Pe Daciana şi pe soţul ei îi leagă o veche prietenie de un alt tânăr din acelaşi partid, tot gugulan, Sorin Grindeanu, preşedinte al PSD Timişoara şi viceprimar al oraşului. De altfel, Sorin Grindeanu a fost propulsat în funcţia de viceprimar al Timişoarei chiar de Ilie Sârbu, prin eliminarea candidatului PSD la alegerile pentru Primăria Timişoara, Ion Răducanu. Acesta a fost exclus ulterior din partid, printr-o manevră pusă la cale de social-democraţi împreună cu primarul ţărănist Gheorghe Ciuhandu, cel care a ameninţat că rupe coaliţia cu PSD dacă Răducanu nu este eliminat din Consiliul Local Timişoara. Pe lângă promovarea lui Sorin Grindeanu, înlocuirea lui Ion Răducanu din funcţia de consilier local a beneficiat de susţinerea unor oameni de afaceri, care l-au pus pe acest loc pe Traian Stoia, asociat cu fraţii Marius şi Emil Cristescu în Bega Grup. Stoia este directorul Timco, companie membră a Bega Grup. De altfel, în vizitele la Timişoara, Ilie Sârbu se cazează de fiecare dată la Hotelul Timişoara, acolo unde se ţin şi multe întruniri private de partid. Hotelul aparţine tot fraţilor Cristescu. Din "Clanul Gugulanilor" mai face parte şi Matei Suciu, fost subprefect de Timiş şi fost asociat cu Abdul Salam Mohamad în celebra afacere penală cu ţigări Bastos. Un apropiat al lui Suciu în această combinaţie era şi Horia Grigoriţă, cunoscut în oraş drept un "ţepar notoriu", după spusele multor oameni de afaceri. Matei Suciu este consilier judeţean şi administrator din umbră al unei prospere pieţe din Timişoara. În ecuaţia PSD intră şi un alt subprefect de Timiş, Eugen Dogariu, ţinut în şah, fără atribuţii, de actualul prefect pedelist, Mircea Băcală. Dogariu este legătura filialei judeţene a PSD cu prosperul om de afaceri din imobiliare Niculae Miron, la a cărui firmă subprefectul Eugen Dogariu a şi fost angajat timp de mai mulţi ani.
PD-L, MAI MULTE FRĂŢII, MAI MULTE INELE
Constantin Ostaficiuc, preşedintele PD-L Timiş şi al CJ Timiş, a avut de împărţit strategic multe funcţii la diverse deconcentrate. La Direcţia Regională de Poştă l-a instalat pe Nelu Balaş, până acum patru ani un fervent lider al neoprotestanţilor membri PSD. Trecut în barca democrat-liberală, Balaş a plătit propriul post prin angajarea ca director-adjunct la Direcţia de Poştă, cu atribuţii pe judeţul Timiş, a Luminiţei Andreescu, nimeni alta decât cuscra preşedintelui Constantin Ostaficiuc. Sub aripa protectoare a preşedintelui PD-L Timiş se află şi Rodica Negrea, cunoscută pentru activitatea şi zelul din perioada PCR, actualmente director al Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, vizată pentru muşamalizarea mai multor cazuri de trafic de minori către Occident. Un alt protejat este Octavian Creţu, managerul Spitalului Municipal. El are nevoie de protecţia partidului în mod special, după ce corpul de control al Ministerului Sănătăţii a primit mai multe sesizări întemeiate vizavi de afacerile paralele şi nu tocmai ortodoxe făcute cu fondurile primite de la primărie de către Spitalul Municipal. Favoritul lui Ostaficiuc este însă tânărul deputat Alin Popoviciu, cunsocut ca "negociatorul cu partidul" - aripa Udrea. Acesta este implicat în licitaţii opace şi controversate pentru amenajări de drumuri judeţene şi pieţe comunale. Popoviciu, promovat la Bucureşti chiar de Ostaficiuc, a ajuns într-o relaţie foarte bună cu blonda Elena Udrea şi cu soţul acesteia. Astfel, deputatul de Timiş l-a impus la ministerul condus de Elena Udrea pe tânărul Florin Bolbos, văr primar cu şeful Serviciului Circulaţie din IJP Timiş, numit tot Florin Bolbos. Florin Bolbos, poliţistul de Timişoara, are acum sprijin direct de la Bucureşti pentru a accede la funcţia de şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie. Lupta va fi însă una grea, ţinând cont că pentru aceeaşi funcţie chestorul Valentin Fătuloiu, la cererea expresă a ministrului Vasile Blaga, oponent al blondei Udrea, a cerut aducerea unui ofiţer superior de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate de la Arad. Trebuie menţionat că şi poliţistul Florin Bolbos se bucură de sprijin local şi naţional tot pe filiera neoprotestantă din PD-L, la fel ca şi Nelu Balaş, şeful regionalei de Poştă, filieră pe care au fost promovaţi şi alţi membri PD-L din Timiş, momiţi să dezerteze în grup de la PSD.
VAMEŞII PORTOCALII
Deputatul PD-L de Timiş, Gheorghe Ciobanu, a fost unul dintre cei mai influenţi şefi ai Direcţiei Vamale. Numele său a fost implicat în afacerile ilegale cu ţigări şi apare în mai multe interceptări făcute de serviciile de informaţii între traficanţi, poliţişti de frontieră şi vameşi, părţaşi la traficul ilegal din Vama Moraviţa, dar şi de pe Clisura Dunării. Mâna dreaptă a lui Gheorghe Ciobanu este Adrian Pau, consilier local în CL Timişoara. Acesta s-a ocupat de afacerile lui Ciobanu, de la construcţia de blocuri şi până la deschiderea unui hotel de lux care aparţine tot familiei Ciobanu. Deputatul Ciobanu este supranumit şi "Naşul", asta pentru că a cununat nu mai puţin de şase perechi de fini, toţi lucrători vamali în Vama Moraviţa. Un alt "pui" al deputatului, căruia i-au rămas în grijă treburile de la vamă, este Gabriel Moldovan, instalat strategic pentru un timp ca şef la Direcţiei Regional-Vamale Timişoara, rotit apoi pe diverse posturi din sistem. Gheroghe Ciobanu este acţionar la cel puţin un magazin de vamă, după ce a împărţit teritoriul viitoarelor şase noi magazine duty-free de la Moraviţa cu omul de afaceri Ahmad Jabri Trabizi, prieten apropiat al lui Constantin Ostaficiuc, cu câţiva acţionari din PSD Timiş şi cu câţiva angajaţi ai MAI. După parcelare, de construcţia propriu-zisă se va ocupa firma "Confort" SA, aparţinând omului de afaceri Georgică Cornu, preşedinte al CCIA Timişoara. Cornu este, la rândul său, un apropiat al PD-L şi al preşedintelui Ostaficiuc. Astfel se explică şi faptul că firma lui Cornu a câştigat mai numeroase licitaţii, de mai multe milioane de euro fiecare, lucrările fiind atribuite tocmai de CJ Timiş. Printre acestea, sunt repararea şi întreţinerea mai multor drumuri judeţene, construirea cu mari întârzieri a noului corp de clădire al Consiliului Judeţean, construirea noului deponeu ecologic de la Ghizela, licitaţie cu circ şi dedicaţie amânată de trei ori. Numai valoarea contractului pentru deponeu se ridică la 72 de milioane de lei. De altfel, grupul de firme al lui Georgică Cornu, prieten cu Mihai Stănişoară, este abonat la lucrări din bani publici în judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Mehedinţi. În Caraş-Severin, preşedintele Consiliului Judeţean, Sorin Frunzăverde, tot din PD-L, i-a dat firmei lui Cornu un contract substanţial pentru întreţinerea drumurilor judeţene. Numai în 2006-2007, Cornu apare în topul primelor 500 de companii din România care au realizat afaceri cu statul, în funcţie de valoarea sumelor atribuite în baza contractelor pe care le-au câştigat cu diverse instituţii. Primele cinci firme sunt Spedition UMB Bacău, patronată de familia Umbrărescu, Romstrade Giurgiu, controlată de Nelu Iordache (Blue Air), Confort Timişoara, controlată de preşedintele Camerei de Comerţ din Timişoara, Georgică Cornu, PA&CO Bacău, deţinută de Costel Căşuneanu, şi Tel Drum Teleorman, controlată de Mugurel Sorin Gheorghieş şi de Liviu Lucian Dobrescu. Deputatul PD-L Gheorghe Ciobanu nu şi-a uitat nici "rădăcinile" politice. Ascensiunea sa a avut loc prin intrarea în PSD, fiind şi cel care a finanţat, în perioada de glorie a partidului, oficiosul PSD "Prima oră", un ziar de scandal şi şantaj la adresa adversarilor politici şi a ziariştilor incomozi. Operaţiunile de intoxicare erau coordonate de fostul ziarist Dinu Barbu, care semna sub pseudonimul Luca Mavrodin. Actualmente, Dinu Barbu lucrează chiar la Consiliul Judeţean condus de PD-L-istul Constantin Ostaficiuc şi controlează din umbră un site cu conţinut calomnios, administrat printr-o firmă trecută pe numele fiului său şi a altor apropiaţi. Însă dovada că prima iubire nu se uită niciodată pentru democratul Gheorghe Ciobanu este relaţia cu preşedintele PSD Tinmişoara, Sorin Grindeanu. Acesta a deţinut chiar un mic procent la hotelul de lux al deputatului convertit. Grindeanu avea chiar şi maşină de serviciu şi beneficia de vacanţe de lux în destinaţii exotice pe banii lui Ciobanu. Totul cu binecuvântarea liderului PSD Timiş, Ilie Sârbu.
CLANUL TÂRNĂVENILOR
Dacă în PSD Timiş există un clan al gugulanilor, în PD-L există un grup de băieţi deştepţi, originari din localitatea Târnăveni, judeţul Mureş, care au prins rădăcini în jurul preşedintelui Constantin Ostaficiuc. Primul dintre târnăveni este Alain Rus, fost purtător de cuvânt la defunctului PLD. După primirea în PD-L, acesta s-a remarcat prin comunicatele de presă pline de greşeli gramaticale şi a reuşit să îşi atragă antipatia colegilor de partid prin faptul că nu le cunoştea nici măcar numele, pe care le pocea în comunicatele oficiale de presă ale partidului. Ulterior, Alain Rus a devenit consilier personal al preşedintelui CJ Timiş, democrat-liberalul Ostaficiuc, de unde a reuşit mai multe manevre recente: angajarea iubitei sale, Corina, ca purtător de cuvânt al Aeroportului Timişoara, dar şi păstrarea în familie a afacerilor de la aeroport. Astfel, aici a fost numit director tot un concitadin din Târnăveni al lui Rus, Cornel Mircea Sămărtinean. Acesta păstrează linia afacerilor aeroportului cu firmele agreate de pe vremea fostului director Dan Idolu, prin influenţa impusă de naşul lui Idolu, Adrian Chebuţiu, director general al UCM Reşiţa, care este originar din acelaşi Târnăveni, judeţul Mureş. Consilierul Alain Rus are acum o nouă lucrare de familie, făcând presiuni pe canale private pentru angajarea vărului său primar la SRI Timiş. Acest văr al târnăveanului Alain Rus a fost până nu de mult angajat al firmei de ciorapi Cottonas, aparţinând noului director de aeroport, Cornel Mircea Sămărtinean, din Târnăveni.
N-AI BAN, N-AI CLAN
Situaţii dramatice în ceea ce priveşte traficul de influenţă politică se înregistrează la defunctul PNŢ-CD al lui Gheorghe Ciuhandu, dar şi la filiala PNL Timiş. Lipsa de bani, dar şi de lobby la Bucureşti a izolat cele două grupări, care acum câţiva ani aveau un cuvânt de spus în judeţ. Ciuhandu s-a discreditat în faţa timişorenilor susţinând pe faţă, din balconul Operei, mitingul organizat de PSD pentru Mircea Geoană şi Crin Antonescu. Oamenii săi au ales calea pribegiei şi supravieţuiesc pe cont propriu. Fenomenul este similar şi la PNL, unde noul preşedinte, Nicolae Robu, şi tânărul, dar experimentatul Ionuţ Nasleu, fost senator PRM, nu pot face faţă luptelor interne cu vechea gardă liberală. Aici, fenomenul disoluţiei grupurilor de interese este similar cu cel din PNŢ-CD. Oficial şi elegant, preşedintele PNL Timiş, Nicolae Robu, a recunoscut public că liberalii au numai de pierdut din alianţa locală cu ţărăniştii şi pesediştii, ei neprimind nici măcar o funcţie importantă în administraţia oraşului. Despre cea judeţeană nici nu poate fi vorba, aici totul fiind sub controlul încrucişat al liderului democrat Constantin Ostaficiuc, într-un tandem disimulat cu vicepreşedintele CJ Timiş din partea PSD, Adam Crăciunescu, unul dintre cei mai bogaţi politicieni din Timiş. Nicolae Robu, preşedintele PNL Timiş, a declarat acum patru zile că simte nevoia ca PNL să fie un partid mai activ în Consiliul Local Timişoara şi în Consiliul Judeţean Timiş. "În Consiliul Judeţean Timiş nu funcţionează alianţa. Aş vrea să înceteze această stare de fapt, în care preşedintele CJ Timiş, fără să aibă o majoritate, reuşeşte să facă aproape orice. Eu aştept să văd acum, în contextul pregătirii proiectului de buget al CJ Timiş, buna credinţă a colegilor de la PD-L. Mă refer şi la alianţa cu PNŢ-CD şi cea cu PSD-ul. Acolo ar exista o majoritate care ar trebui să funcţioneze în mod normal", a comentat preşedintele liberalilor timişeni poziţia de partid ignorat pe care o are formaţiunea sa în Timiş.
